.

.
Experienta mortii clinice a fost un mare dar pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru a ne aviza ca trebuie sa schimbam drumul pe care am mers pâna acum. Nu întâmplator, Iisus a spus: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.” Este prima oara în istoria Universului când, în planul celest, s-a decis ca lumea noastra sa fie izbavita nu prin moarte, ci prin spiritualizare.
Ni s-a aratat Adevarul, ni s-a aratat Calea. Este rândul nostru sa raspundem chemarii divine.
Suntem cu totii prinsi acum în marele val al purificarii, al trecerii de la materialitate la spiritualitate. Am certitudinea ca „ora astrala a omenirii” este aproape. De dincolo ni s-au dat toate semnele si toate avertismentele. Sper sa avem întelepciunea necesara de a nu pierde si aceasta ultima sansa.

Dumitru Constantin-Dulcan

”La școala vieții nu se dau diplome. Promovarea este pecetluită cu fericirea, iar corigența cu nefericirea. Se dau restanțe până se iau note de trecere la toate examenele. Fiecare clipă pe care o trăim reprezintă șansa de a schimba totul în viața noastră. Rușinea și critica nu schimbă niciodată o persoană. Lumea are nevoie de dragoste.
Orice om are o poveste. Dacă ar sta cineva să te asculte ar scrie o carte sau poate ar face un film la care unii ar plânge, alții ar râde. Într-o zi vom zâmbi cu toții dintr-o poză de album. Învățăm să privim spre cruce, spre Hristos, spre Înviere. Adorm mestecând cele trei cuvinte… Această clipă nu se mai întoarce niciodată!…


Publicat de Ieromonah Hrisostom Filipescu

luni, 20 iulie 2015

Astăzi este ziua Mer-Ka-Ba

Dragii mei,
Astăzi este o zi magică în care onorăm ridicarea în lumile spirituale a primului om, cu trup cu tot. Este ziua Mer-ka-Ba!!! Ca să înţelegeţi mai bine despre ce este vorba, o sa vă dau un pasaj prima mea carte, Razele Iniţiatice ale Arhanghelilor, care conţine un extraordinar citat din Sfânta Scriptură care se referă în mod explicit la Mer-Ka-Ba. Sper ca această lectură să vă aducă clarificări majore privind semnificaţia zilei de astăzi.
Din punctul meu de vedere, astăzi Divinitatea ne aduce laolată un mănunchi impresionant de semnificaţii şi simboluri, iar toate ne vorbesc despre Noua Lume şi Noul Pământ. Nu este doar sărbătoarea Celui Înălţat la Ceruri, a celui cunoscut de pământeni ca Sf. Ilie, dar este şi ziua în care îl onorăm, îl invocăm şi îl aducem în inima noastră şi pe Methatron – imediat veţi înţelege şi de ce spun asta. Dar nu numai despre asta este vorba. Totul este mult mai complex decât pot spune eu acum, în câteva cuvinte. Dacă vă veţi deschide inimile şi veţi citi cu atenţie acest mesaj, o să înţelegeţi clar cât de speciale sunt astăzi energiile cosmice şi ce portal extraordinar deschid. Meditaţia pe care îngerii mi-au sugerat-o are legătură cu Noul Pământ şi cu Iniţierea pe care ne-o aduc cei doi Arhangheli.
Dar, pe lângă marea sărbătoare a creştinătăţii, astăzi este şi o zi extrem de semnificativă în Calendarul Mayaş: este ziua în care energiile cosmice aflate în punctul maxim “pământean” (ton 9) revărsate pe Pământ susţin ÎNCEPUTURILE. Să fie oare o întâmplare că Luna se află în primul său pătrar?
Sunt multe de semnalat şi dezvoltat, dar mă gândesc că dacă extind explicaţiile vaţi amâna lectura acestui mesaj pentru atunci când veţi avea timp şi veţi pierde oportunitatea de a valorifica energiile zilei de astăzi.

*******
Încep prin a vă spune că Sf. Ilie, cel pe care îl sărbătorim astăzi, este Arhanghelul Saldanfon – unul din cei doi arhangheli ai căror nume nu se termină cu sufixul el. Sandalfon, în limba greacă, semnifică frate, o referire la fratele său geamăn, Arhanghelul Metatron.
Cei doi gemeni sunt singurii arhangheli din Rai care la origine au fost muritori şi au trăit pe Pământ. Arhanghelul Sandalfon a fost profetul Eliah – în creştinism, Sfântul Prooroc Ilie – iar Metatron a fost înţeleptul Enoh. Dumnezeu le-a dat amândurora misiuni nemuritoare ca arhangheli, pentru a-i răsplăti pentru lucrarea lor benefică pe Pământ, permiţându-le să-şi continue lucrarea sacră din Rai.
Înălţarea lui Eliah a avut loc atunci când acesta s-a ridicat la Ceruri într-un car tras de doi cai de foc, însoţit de vânt, o întâmplare înregistrată în cel de-al doilea capitol al Cărţii celor doi Regi. Sfânta Scriptură consemnează multe dintre faptele şi minunile înfăptuite pe Pământ de acest mare sfânt, prin credinţa sa. Pentru virtuţile sale, înţeleptul Eliah a fost martor, pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Faţă a lui Iisus Christos şi „va veni la sfârşitul veacurilor, ca Înaintemergător, la cea de a doua Venire a lui Christos, în Slavă”.
Sandalfon este reprezentat ca un înger înalt, îmbrăcat în negru, cu o mantie din energie pură, care emite constant scântei. Misiunea lui principală este de a-I duce lui Dumnezeu rugăciunile oamenilor. Pentru a-şi împlini cu uşurinţă această misiune, legendele spun că este atât de înalt, încât ajunge de la Pământ până la Rai.
Sandalfon este menţionat în scrierile vechi ca maestru al muzicii. Mesajele arhanghelului zboară asemenea unor şoapte dulci pe aripile îngerilor şi sunt atât de subtile şi gingaşe, încât adierile pot trece pe lângă noi fără să băgăm de seamă. Atunci când îl invocăm pe Sandalfon, este bine să fim atenţi la orice cuvinte sau muzică pe care le auzim în mintea noastră, deoarece în mod sigur ele sunt răspunsuri la rugăciunile noastre.
Pentru că ne ajută atunci când căutăm direcţia în care se îndreaptă cărarea noastră spirituală, meditaţiile cu acest special şi minunat arhanghel sunt extrem de profunde şi, de fiecare dată, însoţite de răspunsuri.
TRONURILE
Scaune, Ophannim sau Roţi – spiritele voinţei
Îngerii celui acestui Ordin sunt ochiul magic al celor mai înalte energii extinse pe cuprinsul întregii Creaţii. Tronurile înseamnă „pe cei ce Se odihneşte Dumnezeu gânditor, ca pe nişte scaune înţelegătoare” (Dionisie Areopagitul). Exprimarea este evident metaforică, sugerând un câmp energetic de odihnă, de linişte, de pace. Aici Dumnezeu rânduieşte judecăţile Sale cele drepte, aici sălăşluieşte dreptatea judecăţii Lui (posibil Scaunul Judecăţii), aici se îndeplinesc şi se duc la bun sfârşit Hotărârile Divine.
Această categorie de îngeri mai poartă denumirea de Ophannim sau Gallgalim, care în tradiţia ebraică este un alt nume dat Roţilor, iar în Cartea lui Enoh înseamnă doar categorie, clasă de îngeri, fără nici o altă precizare. În Biblie, singurul care vorbeşte despre Tronuri este Ezechiel*; el le descrie ca pe roţile ce se mişcă singure, angrenate una în alta, pline de ochi şi cu direcţie unică de rotaţie, motiv pentru care tronurile se mai numesc şi Roţile lui Ezechiel. Această ceată a îngerilor simbolizează, după interpretările tradiţionale, puterea atotvăzătoare a lui Dumnezeu.
* V.T. Ezechiel I, 15-20 şi X, 12-13.
Interpretarea îşi are rădăcina în teoria rabinică tradiţională, unde îngerul Ophanniel avea şi îndatorirea de supraveghetor al rotaţiei Lunii. Sunt deci Roţi ale Carului lui Dumnezeu, ale energiei Mer-ka-ba.
Ezechiel, al cărui nume semnifică Dumnezeu întăreşte, este un profet biblic din Vechiul Testament, preot al lui Yahweh în Templul din Ierusalim, fiind cunoscut pentru lucrarea ce i se atribuie – Cartea lui Ezechiel
Cartea lui Ezechiel. Cartea conţine, pe lângă părţile de predică şi profeţie, o viziune absolut specială care constă în descrierea în amănunt a unui car ceresc, cu nenumărate detalii cu caracter tehnic, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de zbor şi senzaţiile pasagerului transportat. Această descriere – unică prin exactitatea detaliilor ce provin dintr-un timp cu cel puţin 600 de ani î.Ch. – reflectă senzaţia autentică a pasagerului supus suprasolicitării provocate de acceleraţia din timpul decolării: „un vifor de vânt care năvălea dinspre miazănoapte şi un nor mare cu strălucire de jur împrejurul lui şi cu foc izbucnind necontenit înainte, iar în mijlocul focului se arăta ceva cum e bronzul sclipitor. Şi în miezul acestora s-a ivit chipul a patru făpturi vii care aveau chip de oameni, dar fiecare avea patru feţe şi patru aripi. Picioarele lor erau drepte şi tălpile picioarelor lor erau întocmai ca şi copita piciorului de viţel; şi ele scânteiau ca bronzul lustruit… fiecare mergea drept înainte; ori încotro le-ar fi mânat spiritul, într-acolo se îndreptau şi ele, fără a se întoarce cum s-au dus. Şi în mijlocul făpturilor celor vii era ceva care arăta ca nişte cărbuni arzând cu flacără, ca nişte torţe care se tot mişcau încolo şi-ncoace printre făpturile cele vii; şi focul strălucea, iar din foc ţâşneau fulgere. Şi făpturile se asmuţeau încolo şi-ncoace, aidoma scăpărării de fulger… roţile au strălucirea unui crisolit şi aceeaşi înfăţişare, întocmirea lor fiind ca o roată îmbucată în altă roată …
Când făpturile cele vii mergeau, roţile mergeau după ele, iar când făpturile cele vii se ridicau de pe pământ, se ridicau şi roţile. Ori încotro le-ar fi mânat spiritul, într-acolo se îndreptau ele, fiindcă spiritul făpturilor vii era în roţi… Şi când mergeau ele auzeam sunetul aripilor lor ca un vuiet de ape mari… Un chip ca de om, de la şolduri în jos părând că era de foc şi de la şolduri în sus o puternică lumină, ca electrul, şi care a întins ceva ca mâna şi m-a apucat de şuviţele capului şi spiritul m-a ridicat între Cer şi Pământ… Şi când i-a poruncit bărbatului celui cu veşmânt de in: ia foc dintre roţile care se învârtesc, dintre heruvimi! Acela a intrat şi s-a oprit lângă o roată şi un heruvim şi-a întins mâna înainte printre heruvimi, spre focul care era între heruvimi şi a luat din el şi l-a pus în mâinile bărbatului celui cu veşmânt de in, care l-a luat şi a ieşit afară…
Gloria lui El (carul de foc – n.n.) venea dinspre răsărit şi vuietul sosirii ei era ca vuietul unei ape mari şi Pământul strălucea de Slava Sa …
Atunci m-a ridicat duhul şi am auzit în spatele meu un huruit mare, ca de cutremur când Gloria lui Yahweh s-a înălţat din locul ei: era zgomotul aripilor făpturilor celor vii, care se atingeau una de alta, şi huruitul roţilor de alături, care vuiau ca un mare cutremur de pământ. Duhul s-a ridicat în sus şi m-a purtat departe, iar eu mă chinuiam în zbuciumul duhului meu în vreme ce mâna lui Yahweh apăsa din greu peste mine.”

Meditaţia din această săptămână: Iniţierea

Astăzi vă propun să lucrăm cu una din înregistrările lui Tom Kenyon denumită Iniţierea, o înregistrare pe care Tom o consideră perfectă pentru orice tip de meditaţie, de muncă energică şi de explorare interioară.
Câteva gânduri a lui Tom Kenyon despre această înregistrare:
Trăim în lumea externă a simţurilor noastre. Cu toate acestea, în interiorul nostru este un loc unde iau naştere visele şi unde există o lume dincolo de imaginaţie.
Cele doua cântece de pe acest cd reprezintă o chemare spre această lume interioară. De aici putem primi resurse si aici putem fi hrăniţi. Tot aici, un val de autovindecare şi de viziune spirituală trece prin tot ceea ce găseşte în cale.
Puteţi să-l ascultaţi cum aţi asculta orice altceva. Creează un sunet plăcut de «fundal». Dar vă sugerez să-l ascultaţi măcar o data, cu toată atenţia. Şi daţi-i voie să vă poarte în propriul vostru regat interior.
Cântecul Noului Pamânt – primul track
Acest cântec se bazează pe o experienţă pe care am avut-o în 1989 când am auzit Pământul cântând. Este, de asemenea, o călătorie şamanică în străfundurile pământului şi în noi înşine. Ascultaţi-l ca şi cum aţi medita, lăsând sunetele să fie obiectul atenţiei voastre. Se vor deschide portaluri – uşi ale percepţiei – pentru voi.
Iniţierea – al doilea trck
Aceasta este o înregistrare din timpul unei sesiuni live cu sunetele din Initiation pe care l-am cântat în cadrul unui workshop. Cântecul străbate multe spaţii şamanice şi spirituale. Ascultându-l cu toată atenţia, se vor crea stări profund modificate ale conştiinţei care vă vor conduce spre transformări remarcabile.

sursa: http://elenacocis.ro/astazi-este-ziua-mer-ka-ba/
Trimiteți un comentariu